Alături de Tunelul Bâlea–Capra, aproape 20 de polate din beton se înșiră de peste 50 de ani pe sectorul alpin al Transfăgărășanului. „Acoperișurile” masive au fost construite pentru a apăra șoseaua de avalanșe și căderi de stânci, pe unii dintre cei mai abrupți versanți ai Munților Făgăraș. Copertinele de pe Transfăgărășan. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Alături de Tunelul Bâlea–Capra, aproape 20 de polate din beton se înșiră de peste 50 de ani pe sectorul alpin al Transfăgărășanului. „Acoperișurile” masive au fost construite pentru a apăra șoseaua de avalanșe și căderi de stânci, pe unii dintre cei mai abrupți versanți ai Munților Făgăraș.
Copertinele de pe Transfăgărășan. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
<text x=’50%’ y=’15’ fill=”%23E76328″ font-size=”12″ text-anchor=”middle” opacity=’0.3′>publicitate</text></svg>”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Transfăgărășanul (DN 7C), șoseaua alpină care leagă județele Argeș și Sibiu peste Munții Făgăraș, are o lungime totală de peste 150 de kilometri. Cea mai dificilă porțiune a sa, de circa 90 de kilometri, între Barajul Vidraru și Cârțișoara, a fost construită în perioada 1970–1974, cu participarea a mii de militari, muncitori, mineri, tehnicieni și ingineri.
Tunelul Bâlea – Capra
Leave a Comment
Your email address will not be published. Required fields are marked with *